Cristuru Secuiesc
Cristuru Secuiesc | |||
Székelykeresztúr | |||
— oraș — | |||
![]() | |||
| |||
![]() ![]() Cristuru Secuiesc Cristuru Secuiesc (România) | |||
Coordonate: 46°17′24″N 25°02′24″E ({{PAGENAME}}) / 46.29000°N 25.04000°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 83525 | ||
Reședință | Cristuru Secuiesc[*] | ||
Componență | Cristuru Secuiesc[*], Betești, Filiaș | ||
Guvernare | |||
- Primar | Hunor-János Koncz[*][1] (AMT[*], octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 53,95 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 8.797 locuitori | ||
- Densitate | 179,27 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 535400 | ||
Localități înfrățite | |||
- Dunakeszi | Ungaria | ||
- Kunszentmiklós | Ungaria | ||
- Karcag | Ungaria | ||
- Ajka | Ungaria | ||
- Kalocsa | Ungaria | ||
- Devănești | Ungaria | ||
- Zenta | Serbia | ||
- Derecske | Ungaria | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() | |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Betești, Cristuru Secuiesc (reședința) și Filiaș.
Așezare
Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.
Demografie
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/200px-Circle_frame.svg.png)
Componența etnică a orașului Cristuru Secuiesc
Maghiari (87,22%)
Romi (2,79%)
Români (1,92%)
Alte etnii (0,1%)
Necunoscută (7,97%)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/200px-Circle_frame.svg.png)
Componența confesională a orașului Cristuru Secuiesc
Reformați (43,12%)
Unitarieni (31,22%)
Romano-catolici (11,29%)
Fără religie (2,26%)
Ortodocși (1,61%)
Alte religii (1,8%)
Necunoscută (8,71%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la 8.797 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.650 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,22%), cu minorități de romi (2,79%) și români (1,92%), iar pentru 7,97% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (43,12%), cu minorități de unitarieni (31,22%), romano-catolici (11,29%), fără religie (2,26%) și ortodocși (1,61%), iar pentru 8,71% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
Orașul Cristuru Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Hunor-János Koncz[*], de la Alianța Maghiară din Transilvania[*], este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Alianța Maghiară din Transilvania | 9 | ||||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 8 |
Evoluție istorică
Conform datelor recensământului românesc din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.
![]() | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Scurt istoric
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând Evului Mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și o așezare dacică din sec. VII - VIII[necesită citare]. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și o așezare dacică din sec. VII și VIII.[necesită citare] În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu car de luptă din perioada La Téne mijlociu, ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la conducătorii romani : Titus, Antonius, Pius, Marc Aureliu, Lucilla și Commodus.
Prima atestare datează din 1333-1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.[6]
1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.
1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur[7]
1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite, în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.
1631 - prima mențiune a unei școli reformate.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/RO_HR_Cristuru_Secuiesc_2.jpg/250px-RO_HR_Cristuru_Secuiesc_2.jpg)
Biserica romano-catolică a fost construită în secolul al XIII-lea ca biserică romanică. Edificiul a suferit mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea. Când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile. În secolul al XVI-lea, construcția a fost refăcută în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.
Orașul Cristuru Secuiesc a fost în perioada interbelică reședința plasei Cristur din județul românesc Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-Al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G. Duca".
Educație și cultură
Educație
- Liceul Unitarian "Berde Mózes"
- Liceul Teoretic "Orbán Balázs"
- Școala generală "Petőfi Sándor"
- Grupul școlar "Zeyk Domokos"
Cultură
- Ansamblul folcloric PIPACSOK - fondat în anul 1992
- Fanfara civilă - fondată în anul 1895
- Filarmonica - fondată în anul 1911
Economie
Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.
Atracții turistice
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/RO_HR_Cristuru_Secuiesc_1.jpg/250px-RO_HR_Cristuru_Secuiesc_1.jpg)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Sudika_Sz%C3%A9kelykereszt%C3%BAr_m%C3%BAzeum.jpg/250px-Sudika_Sz%C3%A9kelykereszt%C3%BAr_m%C3%BAzeum.jpg)
- Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea.
- Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății, nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458)
- Biserica Ortodoxă
- Muzeul "Dr. Molnár István"
- Conacul "Gyárfás"
- Statuia lui Sándor Petőfi - opera sculptorului Márkos Sándor
Orașe înfrățite
Albertville - Franța
Ajka, Csurgó, Derecske, Dévaványa, Dunakeszi, Koloksa, Karcag, Kunszentmiklós, Lánycsók, Pesterszébrt XX.kerület, Somogybabod - Ungaria
Zenta - Serbia
Vezi și
Imagini
- Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
- Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
- Cristuru Secuiesc
- Piața Libertății din Cristuru Secuiesc
- Primăria
- Fostul Tribunal, azi spitalul orășenesc (monument istoric)
- Muzeul "Molnár István" (monument istoric)
- Liceul Teologic Unitarian "Berde Mózes" (monument istoric)
- Ansamblul urban „Piața Libertății” - clădiri de locuit cu magazine la parter, Piața Libertății, nr. 1-T, sf. sec. XIX – înc. sec. XX (monument istoric)
- Casa "Péter Imre", începutul sec. al XIX-lea (monument istoric)
- Prima moară cu aburi, str. Timafalvi, nr. 24 (monument istoric)
- Biserica unitariană din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)
- Conacul Ugron din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Orașul Cristur, Rep arheologic al jud. Harghita, pag. 92
- ^ Idem
Bibliografie
- Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979
- Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
- Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976
Legături externe
![Commons](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png)
- Biserica Romano-Catolică, Cristuru Secuiesc Arhivat în , la Wayback Machine.
- hu Cristuru.ro
|