Concertul pentru pian nr. 3 (Beethoven)
Concertul pentru pian nr. 3 în Do minor, Op. 37, a fost compus de Ludwig van Beethoven în 1800 și a avut parte de premieră pe 5 aprilie 1803 cu Beethoven în calitate de solist. În cadrul aceluiași concert a avut loc și premiera lucrărilor Simfonia nr. 2 și oratoriul Hristos pe Muntele Măslinilor.[1] Concertul a fost publicat în 1804. Este dedicat Prințului Louis Ferdinand al Prusiei. Prima temă principală a concertului amintește de Concertul pentru pian nr. 24 al lui Mozart, de asemenea compus în Do minor. Este singurul concert de pian al lui Beethoven compus în minor.
Orchestrație și structură
Concertul este orchestrat pentru 2 flauturi, 2 oboaie, 2 clarinete în Si bemol, 2 fagoți, 2 corni, 2 trompete în Do, timpane, instrumente cu coarde și pian solo.
După cum era standardul concertelor din perioada Clasică/Romantică, concertul este structurat în trei părți:
- Allegro con brio (Do minor)
- Largo (Mi major)
- Rondo. Allegro (Do minor - Do major)
Premieră
Partitura era neterminată la momentul premierei. Prietenul lui Beethoven, Ignaz von Seyfried, care îi întorcea paginile partiturii în seara premierei, a scris:
Nu am vazut altceva decât pagini goale; în cel mai bun caz, pe unele pagini erau mâzgălite câteva hieroglife egiptene total neinteligibile pentru mine pentru a servi drept indicii pentru el; el interpreta aproape toată partea solo din memorie deoarece, după cum era adesea cazul, nu a avut timp să treacă totul pe hârtie.[1]
Vezi și
- Concertul pentru pian nr. 1 în Do major, Op. 15
- Concertul pentru pian nr. 2 în Si bemol major, Op. 19
- Concertul pentru pian nr. 4 în Sol major, Op. 58
- Concertul pentru pian nr. 5 în Mi bemol major Imperialul, Op. 73
Note
- ^ a b Steinberg, Michael, The Concerto: A Listener's Guide, pp. 59–63, Oxford (1998).
| ||||||||||||||||||||
