1946 în artă

Ani în artă (1891 – 2010) Dimitrie Paciurea — Himera apei (stânga) Constantin Brâncuși — Cumințenia pământului

Sec. 18 — Sec. 20 — Sec. 21
Anii 1890 — Anii 1890 (c)
1891 • 1892 • 1893 • 1894 • 1895 1896 • 1897 • 1898 • 1899 • 1900
Anii 1900 — Anii 1900 (c)
1901 • 1902 • 1903 • 1904 • 1905 1906 • 1907 • 1908 • 1909 • 1910
Anii 1910 — Anii 1910 (c)
1911 • 1912 • 1913 • 1914 • 1915 1916 • 1917 • 1918 • 1919 • 1920
Anii 1920 — Anii 1920 (c)
1921 • 1922 • 1923 • 1924 • 1925 1926 • 1927 • 1928 • 1929 • 1930
Anii 1930 — Anii 1930 (c)
1931 • 1932 • 1933 • 1934 • 1935 1936 • 1937 • 1938 • 1939 • 1940
Anii 1940 — Anii 1940 (c)
1941 • 1942 • 1943 • 1944 • 1945 1946 • 1947 • 1948 • 1949 • 1950
Anii 1950 — Anii 1950 (c)
1951 • 1952 • 1953 • 1954 • 1955 1956 • 1957 • 1958 • 1959 • 1960
Anii 1960 — Anii 1960 (c)
1961 • 1962 • 1963 • 1964 • 1965 1966 • 1967 • 1968 • 1969 • 1970
Anii 1970 — Anii 1970 (c)
1971 • 1972 • 1973 • 1974 • 1975 1976 • 1977 • 1978 • 1979 • 1980
Anii 1980 — Anii 1980 (c)
1981 • 1982 • 1983 • 1984 • 1985 1986 • 1987 • 1988 • 1989 • 1990
Anii 1990 — Anii 1990 (c)
1991 • 1992 • 1993 • 1994 • 1995 1996 • 1997 • 1998 • 1999 • 2000
Anii 2000 — Anii 2000 (c)
2001 • 2002 • 2003 • 2004 • 2005 2006 • 2007 • 2008 • 2009 • 2010
Anii 2010 — Anii 2010 (c)
Alte formate similare, pe secole
– 12 • – 11 • – 10 • – 9 • – 8 • – 7 • – 6 • – 5 • – 4 • – 3 • – 2 • – 1 • • 1 • 2 • 3 • 4 • 5 • 6 • 7 • 8 • 9 • 10 • 11 • 12 • 13 • 14 • 15 • 16 • 17 • 18 • 19 • 20 • 21 • 22

1944 în artă — 1945 în artă —— 1946 în artă —— 1947 în artă — 1948 în artă

1946 în artă implică o serie de evenimente:

Evenimente

Evenimente artistice în România

Evenimente artistice oriunde

martie – Colecționara de artă Peggy Guggenheim publică prima ediție a cărții sale autobiografice Out of This Century, în Statele Unite ale Americii.
2 aprilie – Cea de-a treia expoziție solo a artistului vizual american Jackson Pollock se deschide la Daylight Gallery, a colecționarei Peggy Guggenheim, proprietara galeriei de artă The Art of This Century din Manhattan.
22 mai – Statuia ecvestră a regelui Christian al V-lea al Danemarcei a fost returnată în bronz de către Einar Utzon-Frank (după originalul din plumb, din 1688, al sculptorului francez Abraham-César Lamoureux) și a fost dezvelită la Kongens Nytorv, Copenhaga.
11 octombrie – Galeria Națională a Bosniei și Herțegovinei s-a deschis la Sarajevo.
24 octombrie – Într-o dublă ceremonie, Max Ernst (fiind divorțat de Peggy Guggenheim) se re-căsătorește cu artista plastică suprarealistă Dorothea Tanning, în timp ce fotograful Man Ray se căsătorește cu Juliet P. Browner în Beverly Hills, California.
Școala vieneză de realism fantastic este fondată de Ernst Fuchs, Rudolf Hausner, și alții.
Grupul artistic Borough este fondat în Londra de către Cliff Holden.
Artistul vizual francez Jean Dubuffet expune o serie de lucrări în care folosește vopsele amestecate cu nisip și cu pietricele. Seria este intitulată Hautes Pâtes, fiind expusă la Galérie René Drouin.
Artistul plastic afro-american Jacob Lawrence începe să picteze seria sa intitulată War Series (Seria de război).
Pictorul australian Sidney Nolan începe să picteze prima sa serie de picturi dedicate „personajului negativ,” haiducului și om al spațiilor libere australiene (bushman), Ned Kelly (1854 - 1880).
Pictorul și sculptorul francez David Olère începe să realizeze lucrări de artă bazate pe experiența sa de evreu participant activ la trupele de Sonderkommando, ca prizonierul 106144 al Lagărului de concentrare de la Auschwitz, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Se crează Musée de la Chartreuse, Molsheim, Franța, la această dată sub numele de Musée municipal - Muzeu municipal.
Primul text teoretic care stă la baza nașterii spațialismului a fost conceput de Lucio Fontana în 1946, la Buenos Aires, în Argentina, așa-numitul Manifiesto Blanco (ori Manifesto Blanco), în care Fontana începea să contureze urgențele unei depășiri a artei așa cum era concepută până atunci și care era atunci, la terminarea celei de-a doua conflagrații mondiale, „stagnată și stagnantă față de dimensiunile timpului și spațiului” [acelui moment].^[1]
Lucio Fontana nu a fost singur. În Argentina, a scris Manifestul alb^[2] împreună cu studenții săi de la Escuela de Arte Altamira – Ugo Mulas, Guido Le Noci, Alain Jouffroy, Michel Fougères, Leonardo Sinisgalli, Raffaele Carrieri, respectiv a colaborat și cu cunoscuta Galleria Apollinaire din Milano.